Suntem la sfârșitul anului 2019. Teatrul Maghiar de Stat din Timișoara încerca să dea viață Tragediei lui Madách Imre în regia lui Silviu Purcărete. Adică, al tragediei „Omului”, nu al lui „Madách”.
În timpul pauzelor de repetiții sau când nu eram pe scenă, desenam în creion pe text. Nu am avut nicio intenție serioasă cu desenele… până la un moment dat. După o vreme, însă, am devenit din ce în ce mai interesat de ceea ce puneam pe hârtie cu grafitul. Apoi a sosit ziua premierei - și imediat după aceea pandemia și carantinarea țării din cauza Covid19, un descendentul lui Lucifer. Ori, carantinarea întregii lumi, de fapt.
Ei bine, iată cum a luat naștere această serie de patruzeci de lucrări pe hârtie A4 în grafit, cerneală și acrilic. Ele au fost scanate, mărite la 50×70 cm și apoi tipărite în format poster. Aceste afișe constituie materialul expoziției. Originalul este absolut unic: singurul exemplar de text a „Tragediei omului” de acest gen folosit vreodată în lume. (Mátyás Zsolt Imre)
